Înalta Curte de Casație și Justiție aduce clarificări cu privire la infracțiunea de a conduce sub influența substanțelor psihoactive

În data de 27 ianuarie 2025, Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a pronunțat Decizia nr. 25, aducând clarificările necesare privind interpretarea și aplicarea prevederilor articolului 336 alineatul (2) din Codul penal, ce reglementează infracțiunea de conducere a unui vehicul sub influența substanțelor psihoactive. Această hotărâre stabilește că, pentru a fi întrunite elementele constitutive ale infracțiunii menționate, nu este suficientă doar detectarea prezenței substanțelor psihoactive în organismul conducătorului auto, ci este necesar să se demonstreze și că aceste substanțe au afectat/influenţat capacitatea de a conduce a persoanei în cauză.

Contextul legislativ și necesitatea interpretării

Articolul 336 din Codul penal reglementează infracțiunea de conducere a unui vehicul sub influența alcoolului sau a altor substanțe. În timp ce alineatul (1) specifică în mod clar limita de 0,80 g/l alcool pur în sânge pentru ca fapta să constituie infracțiune, alineatul (2) se referă la conducerea sub influența substanțelor psihoactive fără a preciza un prag cantitativ sau criterii clare pentru determinarea influenței acestor substanțe asupra capacității de a conduce. Această lipsă de precizie a generat interpretări și aplicări neunitare în practica judiciară, unele instanțe considerând că simpla prezență a substanțelor psihoactive în organism este suficientă pentru a întruni elementele constitutive ale infracțiunii, în timp ce altele au solicitat dovezi suplimentare privind afectarea capacității de a conduce.

Sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție

Pentru a asigura o practică judiciară unitară, Curtea de Apel Brașov – Secția penală a sesizat Î.C.C.J. cu privire la interpretarea dispozițiilor art. 336 alin. (2) din Codul penal. Întrebarea principală a fost dacă, pentru existența infracțiunii, este suficientă detectarea prezenței substanțelor psihoactive în organismul conducătorului auto sau dacă este necesar să se demonstreze că aceste substanțe au afectat capacitatea de a conduce.

În urma deliberărilor, ÎCCJ a stabilit că, pentru a fi reținută infracțiunea prevăzută la art. 336 alin. (2) din Codul penal, este necesar să fie îndeplinite două condiții cumulative:

prezența substanței psihoactive în probele biologice: aceasta presupune detectarea unei substanțe psihoactive în organismul conducătorului auto prin analize de specialitate.
afectarea capacității de a conduce: este necesar să se demonstreze că substanța psihoactivă identificată a avut un impact asupra capacității persoanei de a conduce în siguranță. Această afectare poate fi probată prin evaluări clinice, teste de coordonare, comportamentul observat al conducătorului auto sau alte mijloace de probă relevante.

Prin această decizie, ÎCCJ a subliniat că simpla prezență a unei substanțe psihoactive în organism nu este suficientă pentru a exista infracțiunea; trebuie demonstrat și efectul acesteia asupra capacității de a conduce.

Decizia nr. 25/2025 a ÎCCJ are implicații semnificative în aplicarea legii penale privind conducerea sub influența substanțelor psihoactive:

pentru organele de poliție și parchete: este necesară o abordare mai riguroasă în documentarea cazurilor, incluzând nu doar testarea prezenței substanțelor psihoactive, ci și colectarea de dovezi privind afectarea capacității de a conduce. Aceasta poate implica efectuarea de evaluări medicale, teste de coordonare și obținerea de mărturii sau înregistrări care să ateste comportamentul conducătorului auto.
pentru instanțele de judecată: judecătorii trebuie să evalueze atât rezultatele testelor toxicologice, cât și probele referitoare la comportamentul și capacitatea de a conduce a inculpatului la momentul opririi. Doar combinarea acestor dovezi poate conduce la o condamnare în baza art. 336 alin. (2) din Codul penal.
pentru conducătorii auto: această decizie clarifică faptul că nu orice consum de substanțe psihoactive va conduce automat la o condamnare penală. Cu toate acestea, riscul rămâne ridicat, deoarece afectarea capacității de a conduce poate surveni chiar și la concentrații scăzute ale unor substanțe, iar comportamentul la volan poate fi influențat în moduri subtile, dar periculoase.

Decizia ÎCCJ a generat diverse reacții în rândul specialiștilor și al opiniei publice. Unii consideră că hotărârea aduce claritate și echitate, evitând sancționarea nedreaptă a celor care, deși au consumat substanțe psihoactive, nu și-au alterat capacitatea de a conduce. Alții avertizează că această interpretare ar putea îngreuna procesul de sancționare a conducătorilor auto care consumă astfel de substanțe, necesitând resurse suplimentare pentru evaluarea afectării capacității de a conduce.

În concluzie, Decizia nr. 25 din 27 ianuarie 2025 a Înaltei Curți de Casație și Justiție reprezintă un pas important în clarificarea aplicării legii penale privind conducerea sub influența substanțelor psihoactive.